From vecin. Compare Aromanian nvitsin, nvitsinari.
a învecina (third-person singular present învecinează, past participle învecinat) 1st conj.
infinitive | a învecina | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | învecinând | ||||||
past participle | învecinat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | învecinez | învecinezi | învecinează | învecinăm | învecinați | învecinează | |
imperfect | învecinam | învecinai | învecina | învecinam | învecinați | învecinau | |
simple perfect | învecinai | învecinași | învecină | învecinarăm | învecinarăți | învecinară | |
pluperfect | învecinasem | învecinaseși | învecinase | învecinaserăm | învecinaserăți | învecinaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să învecinez | să învecinezi | să învecineze | să învecinăm | să învecinați | să învecineze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | învecinează | învecinați | |||||
negative | nu învecina | nu învecinați |