Inherited from Latin scīre. Compare Sardinian ischire.
a ști (third-person singular present știe, past participle știut) 4th conj.
Informally ști can stand for any instance of English to know. In standard usage however, cunoaște is used when the object is a person, or, even more formally, whenever there is a direct object (as opposed to a dependent clause).
infinitive | a ști | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | știind | ||||||
past participle | știut | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | știu | știi | știe | știm | știți | știu | |
imperfect | știam | știai | știa | știam | știați | știau | |
simple perfect | știui | știuși | știu | știurăm | știurăți | știură | |
pluperfect | știusem | știuseși | știuse | știuserăm | știuserăți | știuseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să știu | să știi | să știe | să știm | să știți | să știe | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | știe | știți | |||||
negative | nu ști | nu știți |