According to Beekes, perhaps from Pre-Greek.
σᾰργός • (sărgós) m (genitive σᾰργοῦ); second declension
| Case / # | Singular | Dual | Plural | ||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Nominative | ὁ σᾰργός ho sărgós |
τὼ σᾰργώ tṑ sărgṓ |
οἱ σᾰργοί hoi sărgoí | ||||||||||
| Genitive | τοῦ σᾰργοῦ toû sărgoû |
τοῖν σᾰργοῖν toîn sărgoîn |
τῶν σᾰργῶν tôn sărgôn | ||||||||||
| Dative | τῷ σᾰργῷ tôi sărgôi |
τοῖν σᾰργοῖν toîn sărgoîn |
τοῖς σᾰργοῖς toîs sărgoîs | ||||||||||
| Accusative | τὸν σᾰργόν tòn sărgón |
τὼ σᾰργώ tṑ sărgṓ |
τοὺς σᾰργούς toùs sărgoús | ||||||||||
| Vocative | σᾰργέ sărgé |
σᾰργώ sărgṓ |
σᾰργοί sărgoí | ||||||||||
| Notes: |
| ||||||||||||