ciucure

Hej, du har kommit hit för att leta efter betydelsen av ordet ciucure. I DICTIOUS hittar du inte bara alla ordboksbetydelser av ordet ciucure, utan du får också veta mer om dess etymologi, dess egenskaper och hur man säger ciucure i singular och plural. Allt du behöver veta om ordet ciucure finns här. Definitionen av ordet ciucure hjälper dig att vara mer exakt och korrekt när du talar eller skriver dina texter. Genom att känna till definitionen avciucure och andra ord berikar du ditt ordförråd och får tillgång till fler och bättre språkliga resurser.

Variante

Etimologie

Origine incertă. Poate din ciuc („smoc”), pe baza unui plural astăzi puțin folosit, ciucuri, de la care s-a refăcut un nou singular. Nu poate proveni din maghiară csukor, csokor (Cihac, II, 491; Gáldi, Dict., 172), deoarece cuvântul maghiar este un împrumut dialectal în română.

Pare puțin probabilă derivarea propusă de DAR, din latină ciccum („ciorchine”) < greacă antică κίκκος (kíkkos, „partea cărnoasă a rodiei”) (confer REW), sau de la diminutivul său *cicculum (Pușcariu, Studii istrorom., II, 226).

Pronunție

  • AFI: /ˈʧu.ku.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
ciucure
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ciucure ciucuri
Articulat ciucurele ciucurii
Genitiv-Dativ ciucurelui ciucurilor
Vocativ ciucure ciucurilor
  1. ornament făcut dintr-o împletitură sau dintr-un mănunchi de fire, cu care se împodobesc marginile unui covor, ale unei draperii, unui obiect de îmbrăcăminte etc.
  2. (rar) țurțur de gheață.
  3. (la pl.; urmat de determinări) ornamente de cristal sau de sticlă care atârnă de marginile candelabrelor sau ale lămpilor.

Cuvinte derivate

Locuțiuni

  • (loc.adj. și adv.) (plin) ciucure (de... sau cu...) = (încărcat) până la refuz (de... sau cu...).


Traduceri

Anagrame

Referințe