cunoștință

Hej, du har kommit hit för att leta efter betydelsen av ordet cunoștință. I DICTIOUS hittar du inte bara alla ordboksbetydelser av ordet cunoștință, utan du får också veta mer om dess etymologi, dess egenskaper och hur man säger cunoștință i singular och plural. Allt du behöver veta om ordet cunoștință finns här. Definitionen av ordet cunoștință hjälper dig att vara mer exakt och korrekt när du talar eller skriver dina texter. Genom att känna till definitionen avcunoștință och andra ord berikar du ditt ordförråd och får tillgång till fler och bättre språkliga resurser.

Etimologie

Din a cunoaște + sufixul -ință (cu unele sensuri după franceză connaissance).

Pronunție

  • AFI: /ku.noʃ'tin.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
cunoștință
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cunoștință cunoștințe
Articulat cunoștința cunoștințele
Genitiv-Dativ cunoștinței cunoștințelor
Vocativ cunoștință cunoștințelor
  1. cunoaștere.
  2. (rar) minte, rațiune.
  3. (la pl.) totalitatea noțiunilor, ideilor, informațiilor pe care le are cineva într-un domeniu oarecare.
  4. persoană pe care vorbitorul o cunoaște.
  5. (înv.) mulțumire, recunoștință.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Expresii

  • A avea (sau a lua) cunoștință de ceva = a ști, a fi informat
  • A aduce (ceva) la cunoștința cuiva = a informa pe cineva (despre ceva)
  • A aduce la cunoștința publică = a da de știre tuturor
  • În cunoștință de cauză = cunoscând bine ceva
  • A-și pierde cunoștința = a nu mai ști de sine, a leșina
  • A face cunoștință cu cineva = a lega relații sociale cu o persoană
  • (fam.) A face cuiva cunoștință cu cineva = a prezenta pe cineva cuiva


Traduceri

Referințe