From ὑπᾰλλᾰ́σσω (hupăllắssō, “to exchange”) + -ή (-ḗ).
ὑπᾰλλᾰγή • (hupăllăgḗ) f (genitive ὑπᾰλλᾰγῆς); first declension
Case / # | Singular | Dual | Plural | ||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Nominative | ἡ ὑπᾰλλᾰγή hē hupăllăgḗ |
τὼ ὑπᾰλλᾰγᾱ́ tṑ hupăllăgā́ |
αἱ ὑπᾰλλᾰγαί hai hupăllăgaí | ||||||||||
Genitive | τῆς ὑπᾰλλᾰγῆς tês hupăllăgês |
τοῖν ὑπᾰλλᾰγαῖν toîn hupăllăgaîn |
τῶν ὑπᾰλλᾰγῶν tôn hupăllăgôn | ||||||||||
Dative | τῇ ὑπᾰλλᾰγῇ têi hupăllăgêi |
τοῖν ὑπᾰλλᾰγαῖν toîn hupăllăgaîn |
ταῖς ὑπᾰλλᾰγαῖς taîs hupăllăgaîs | ||||||||||
Accusative | τὴν ὑπᾰλλᾰγήν tḕn hupăllăgḗn |
τὼ ὑπᾰλλᾰγᾱ́ tṑ hupăllăgā́ |
τᾱ̀ς ὑπᾰλλᾰγᾱ́ς tā̀s hupăllăgā́s | ||||||||||
Vocative | ὑπᾰλλᾰγή hupăllăgḗ |
ὑπᾰλλᾰγᾱ́ hupăllăgā́ |
ὑπᾰλλᾰγαί hupăllăgaí | ||||||||||
Notes: |
|