crede
crede
crede
crēde
crēde m or f
This noun needs an inflection-table template.
Inherited from Old English crēda, crēdo, from Latin crēdō (“I believe”) in the Nicene Creed or Apostle's Creed. Doublet of credo; compare credence, credible, and creditour.
crede (plural credes)
crede
Inherited from Latin crēdere, present active infinitive of crēdō, from Proto-Italic *krezdō, from Proto-Indo-European *ḱred dʰeh₁- (“to place one's heart, i.e. to trust, believe”), compound phrase of oblique case form of *ḱḗr (“heart”) and *dʰeh₁- (“to put, place, set”).
a crede (third-person singular present crede, past participle crezut) 3rd conj.
infinitive | a crede | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | crezând | ||||||
past participle | crezut | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | cred | crezi | crede | credem | credeți | cred | |
imperfect | credeam | credeai | credea | credeam | credeați | credeau | |
simple perfect | crezui | crezuși | crezu | crezurăm | crezurăți | crezură | |
pluperfect | crezusem | crezuseși | crezuse | crezuserăm | crezuserăți | crezuseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să cred | să crezi | să creadă | să credem | să credeți | să creadă | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | crede | credeți | |||||
negative | nu crede | nu credeți |