a măscări (third-person singular present măscărește, past participle măscărit) 4th conj.
infinitive | a măscări | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | măscărind | ||||||
past participle | măscărit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | măscăresc | măscărești | măscărește | măscărim | măscăriți | măscăresc | |
imperfect | măscăream | măscăreai | măscărea | măscăream | măscăreați | măscăreau | |
simple perfect | măscării | măscăriși | măscări | măscărirăm | măscărirăți | măscăriră | |
pluperfect | măscărisem | măscăriseși | măscărise | măscăriserăm | măscăriserăți | măscăriseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să măscăresc | să măscărești | să măscărească | să măscărim | să măscăriți | să măscărească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | măscărește | măscăriți | |||||
negative | nu măscări | nu măscăriți |