Borrowed from Old Church Slavonic напоустити (napustiti), from поустити (pustiti), from Proto-Slavic *pustiti (“to let, let go”). Compare Macedonian напушти (napušti).
a năpusti (third-person singular present năpustește, past participle năpustit) 4th conj.
infinitive | a năpusti | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | năpustind | ||||||
past participle | năpustit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | năpustesc | năpustești | năpustește | năpustim | năpustiți | năpustesc | |
imperfect | năpusteam | năpusteai | năpustea | năpusteam | năpusteați | năpusteau | |
simple perfect | năpustii | năpustiși | năpusti | năpustirăm | năpustirăți | năpustiră | |
pluperfect | năpustisem | năpustiseși | năpustise | năpustiserăm | năpustiserăți | năpustiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să năpustesc | să năpustești | să năpustească | să năpustim | să năpustiți | să năpustească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | năpustește | năpustiți | |||||
negative | nu năpusti | nu năpustiți |