a prejudeca (third-person singular present prejudecă, past participle prejudecat) 1st conj.
infinitive | a prejudeca | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | prejudecând | ||||||
past participle | prejudecat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | prejudec | prejudeci | prejudecă | prejudecăm | prejudecați | prejudecă | |
imperfect | prejudecam | prejudecai | prejudeca | prejudecam | prejudecați | prejudecau | |
simple perfect | prejudecai | prejudecași | prejudecă | prejudecarăm | prejudecarăți | prejudecară | |
pluperfect | prejudecasem | prejudecaseși | prejudecase | prejudecaserăm | prejudecaserăți | prejudecaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să prejudec | să prejudeci | să prejudece | să prejudecăm | să prejudecați | să prejudece | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | prejudecă | prejudecați | |||||
negative | nu prejudeca | nu prejudecați |