earnest

Vezi și : Earnest

(English)

Substantivul provine din engleză medie ernest, eornest, care provine din engleză veche eornest, eornost, eornust ‎(„seriozitate, zel”) < din proto-germanică *ernustuz ‎(„putere, fermitate, luptă”), din *arniz‎ („eficient, capabil, diligent”). Înrudit cu friziană (de vest) earnst, neerlandeză ernst, germană Ernst‎, islandeză ern și gotică 𐌰𐍂𐌽𐌹𐌱𐌰 ‎(arniba).

Adjectivul provine din engleză medie eornest, care provine din engleză veche eornoste ‎(„serios, zelos”). Înrudit cu friziană (de nord) ernste, germană medie de jos ernest, ernst și germană ernst.

• AFI: /ˈɜːnɪst/
• (SUA) AFI: /ˈɝnɪst/

earnest, (nenumărabil)

1. seriozitate

   John told me that in earnest.

2. gravitate, importanță, însemnătate

• 1: earnestness, gravity
• 2: eagerness, intentness, seriousness

• earnestful

• in earnest

1. a fi serios cu cineva; a folosi cu seriozitate

earnest (comp. earnester sau more earnest, sup. earnestest sau most earnest)

1. serios, grav

   Mark is an earnest worker.

2. înfocat, arzător, aprins

   Please accept my earnest apologies.

3. (spec.) hotărât, decis, ferm
4. (p.ext.) sârguitor, zelos, diligent

   She gave her earnest efforts to complete the task.

5. (p.ext.) important, greu, apăsător

• 1: eager, importunate, instant, pressing, urgent
• 2: ardent, fervent, heartfelt, passionate
• 3: intent
• 4: diligent, strenuous
• 5: important, serious, weighty

• dispassionate, indifferent, insincere

• earnestly
• earnestness

Origine incertă. Poate în legătură cu erres. Confer și arles.

earnest, pl. earnests

1. (ec.) acont, arvună, avans, amanet

• Earnest

• earnest money

• eastern
• estrane
• nearest
• sterane

• Dictionary.com
• Wiktionary