eu

Hej, du har kommit hit för att leta efter betydelsen av ordet eu. I DICTIOUS hittar du inte bara alla ordboksbetydelser av ordet eu, utan du får också veta mer om dess etymologi, dess egenskaper och hur man säger eu i singular och plural. Allt du behöver veta om ordet eu finns här. Definitionen av ordet eu hjälper dig att vara mer exakt och korrekt när du talar eller skriver dina texter. Genom att känna till definitionen aveu och andra ord berikar du ditt ordförråd och får tillgång till fler och bättre språkliga resurser.
Variante de scriere Vezi și : Eu, EU, eu-, -eu, .eu, , èu
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră!
Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul „modifică pagina” și rezolvând următoarele probleme:
Dezvoltare în alte limbi

Variante

Etimologie

Din latină ego, mihi, me.

Pronunție


Pronume

  1. persoana întâi, eu se referă la persoana care vorbește.
  2. (la nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect)
    Eu merg
  3. (în formule de introducere din actele oficiale)
    Eu, X, declar...
  4. (la dativ, în formele mie, îmi, mi)
    Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus
  5. (indică posesiunea)
    Îmi recitesc pagina din urmă
  6. (intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal)
    Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună
  7. (cu valoare de dativ etic)
    Aici mi-ai fost?
  8. (la acuzativ, în formele mine, mă, m-)
    Oamenii laudă
  9. (intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal)
    M-am trezit târziu
  10. (urmat de unul, una la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare)
    Mie unuia nu-mi trebuie


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
eu
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ eu euri
Articulat eul eurile
Genitiv-Dativ eului eurilor
Vocativ eule eurilor
  1. (fil.) ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe





(français)

Etimologie

Formă apocopă pentru euro.

Pronunție


Substantiv

eu m., eus pl.

  1. (argou; fam.) euro
    Hier j'ai claqué cent eus.

Etimologie

Din franceză veche , care provine din latină populară *habutus < latină habitus.

Înrudit cu aromână avut, catalană hagut, dalmată avoit, friulană vût, italiană avuto, occitană agut, spaniolă veche avudo, portugheză havido, română avut, siciliană avutu, spaniolă habido și venețiană avudo.

Pronunție


Verb

  1. forma de participiu trecut pentru avoir.

Locuțiuni

Referințe





(galego)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Pronume

eu

  1. eu





(português)

Etimologie

Din latină ego

Pronunție


Pronume

eu

  1. eu