patina

Vezi și : Patina, patína, pátina, patină

Din franceză patiner.

• AFI: /pa.tiˈna/

1. (v.refl.) (despre obiecte de metal oxidabil) a căpăta patină.
2. a se uza, a se învechi.
3. (v.tranz.) a face (prin diverse procedee tehnice) ca un obiect (metalic, de artă) să capete patină, a da patină.

• 2: se învechi, se uza

• patinare
• patinat

• patină

Din franceză patiner.

1. (v.intranz.) (despre oameni) a se da pe gheață cu patinele; a practica patinajul.
2. (despre roțile vehiculelor) a se învârti în loc fără să înainteze; (p. ext.) (despre vehicule) a nu putea să înainteze sau a aluneca, abătându-se de la direcția de înaintare; a derapa.
3. a se deplasa prin alunecare pe o suprafață lucie.
4. (tehn.) a glisa.

• 2: derapa
• 4: (tehn.) glisa

• patinare
• patinat

• patinaj
• patinator, patinatoare
• patinoar
• patinor, patinoare

Din patină.

• AFI: /paˈti.na/

1. forma de singular articulat pentru patină.

• DEX online

(English)

Din latină patina.

• AFI: /ˈpætɪnə/ (Anglia)
• AFI: /pəˈtɪnə/ (SUA)

patina, (nenumărabil și numărabil; pl. patinas)

1. (înțeles original) disc
2. patină
3. culoarea patinei, verde-argintiu

   culoarea patinei:

4. (fig.) strat subțire

• patinaed

• patella

patina (necomparabil)

1. de culoarea patinei, verde-argintiu

• patinate

• Dictionary.com
• Wiktionary

(italiano)

Din latină patĭna.

• AFI: /ˈpatina/

patina f., patinas pl.

1. (înțeles original) disc
2. patină
3. (p.ext.) strat subțire

• patinare
• patinoso
• patinatore, patinatrice

Din patinare.

1. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru patinare.
2. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru patinare.

• Treccani.it
• Wiktionary
• Wikizionario