swallow

(English)

• (ieșit din uz) swalow, swolow

Din engleza medie swolowen, swolwen, swolȝen, swelwen, swelȝen, care provine din engleza veche swelgan („a înghiți, a absorbi, a incorpora, a îmbiba, a devora”) < proto-germanică *swelganą („a înghiți, a devora”).

Înrudit cu neerlandeză zwelgen, germană schwelgen, suedeză svälja, islandeză svelgja și engleza veche swillan, swilian. Confer și swill.

Substantivul provine din engleza veche (târzie) swelg, care provine din verbul.

• AFI: /'swɒləʊ/ (Anglia)
• AFI: /'swɑloʊ/ (SUA)

1. a vârî pe gât
2. a consuma, a absorbi
3. a înghiți

   My throat was so sore that I was unable to swallow.

4. (fig.) a înghiți (o minciună), a accepta, a crede
5. (în mod normal urmărit de up) a ocupa, a captiva, a absorbi (atenția etc.)
6. a retracta, a renunța la (o părere etc.)

   To swallow one's opinions.

7. a suporta, a se împăca cu (o situație etc.)

   To swallow an affront or insult.

• 1: gulp
• 2: absorb, consume
• 4: accept, believe
• 5: engross, appropriate
• 7: bear

• swallowable

• swallow up

• bitter pill to swallow
• swallow one's pride

• dysphagia

swallow, pl. swallows

1. (înv.) abis, genune, hău
2. înghițitură, înghițire, înghițit

   He took the aspirin with a single swallow of water.

• 1: abyss, chasm
• 2: gulp

Din engleza medie swalwe, care provine din engleza veche swealwe < de origine germanică.

Înrudit cu daneză svale, neerlandeză zwaluw, germană Schwalbe și suedeză svala.

swallow, pl. swallows

1. (ornit.) rândunică
2. (mar.) deschizătură într-un bloc, unde se trece cabluri

• 1: (ornit.) martlet, (în Anglia) barn swallow

• swallow-tailed

• one swallow does not make a summer

• wallows

• Dictionary.com
• Wiktionary