Borrowed from Old Church Slavonic избити (izbiti), from из- (iz-) + бити (biti), from Proto-Slavic *biti (“to beat”), from Proto-Indo-European *bʰeyH-. Compare Serbo-Croatian izbiti and Russian избить (izbitʹ).
Audio: | (file) |
a izbi (third-person singular present izbește, past participle izbit) 4th conj.
infinitive | a izbi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | izbind | ||||||
past participle | izbit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | izbesc | izbești | izbește | izbim | izbiți | izbesc | |
imperfect | izbeam | izbeai | izbea | izbeam | izbeați | izbeau | |
simple perfect | izbii | izbiși | izbi | izbirăm | izbirăți | izbiră | |
pluperfect | izbisem | izbiseși | izbise | izbiserăm | izbiserăți | izbiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să izbesc | să izbești | să izbească | să izbim | să izbiți | să izbească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | izbește | izbiți | |||||
negative | nu izbi | nu izbiți |