Vezi și : CRAP, crăp |
Origine incertă. Probabil din sârbo-croată krap, bulgară крап (krap) (Miklosich, Slaw. Elem., 16; Cihac, II, 81; Meyer 204; DAR); confer slovenă, croată, albaneză krap, rusă короп (kórop).
Înainte s-a considerat reprezentant al latină carpa (Diez, I, 114; Diez, Gramm., I, 32; Philippide, Principii, 66); însă această derivare este puțin probabilă. Nu trebuie să se excludă, totuși ipoteza că este un cuvânt autentic balcanic, căci în latină cuvântul este străin de fondul tradițional, și după Meillet-Ernout, este în legătură cu numele dacilor din Munții Carpați.
Declinarea substantivului crap | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | crap | crapi |
Articulat | crapul | crapii |
Genitiv-Dativ | crapului | crapilor |
Vocativ | crapule | crapilor |
|
|
(English)
Din engleza medie crappe, care provine din franceza veche crappe < latină medie crappa. Probabil origine germanică.
crap, pl. craps
Conjugarea verbului to crap | |
Infinitiv | to crap |
Prezent simplu pers. 3 sg. |
craps |
Trecut simplu | crapped |
Participiu trecut | crapped |
Participiu prezent | crapping |
Etimologie lipsă. (Ajută)
crap, pl. craps