From faur + -i. Not inherited from the rare Latin fabriō: the term is a Romanian literary formation first attested in the 19th century.
a făuri (third-person singular present făurește, past participle făurit) 4th conj. (transitive, literary)
infinitive | a făuri | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | făurind | ||||||
past participle | făurit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | făuresc | făurești | făurește | făurim | făuriți | făuresc | |
imperfect | făuream | făureai | făurea | făuream | făureați | făureau | |
simple perfect | făurii | făuriși | făuri | făurirăm | făurirăți | făuriră | |
pluperfect | făurisem | făuriseși | făurise | făuriserăm | făuriserăți | făuriseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să făuresc | să făurești | să făurească | să făurim | să făuriți | să făurească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | făurește | făuriți | |||||
negative | nu făuri | nu făuriți |