Inherited from Vulgar Latin *fervere < Classical Latin fervēre, ultimately from Proto-Indo-European *bʰeru- (“to be hot, boil”).
a fierbe (third-person singular present fierbe, past participle fiert) 3rd conjugation
infinitive | a fierbe | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | fierbând | ||||||
past participle | fiert | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | fierb | fierbi | fierbe | fierbem | fierbeți | fierb | |
imperfect | fierbeam | fierbeai | fierbea | fierbeam | fierbeați | fierbeau | |
simple perfect | fiersei | fierseși | fierse | fierserăm | fierserăți | fierseră | |
pluperfect | fiersesem | fierseseși | fiersese | fierseserăm | fierseserăți | fierseseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să fierb | să fierbi | să fiarbă | să fierbem | să fierbeți | să fiarbă | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | fierbe | fierbeți | |||||
negative | nu fierbe | nu fierbeți |