prâsni

Hello, you have come here looking for the meaning of the word prâsni. In DICTIOUS you will not only get to know all the dictionary meanings for the word prâsni, but we will also tell you about its etymology, its characteristics and you will know how to say prâsni in singular and plural. Everything you need to know about the word prâsni you have here. The definition of the word prâsni will help you to be more precise and correct when speaking or writing your texts. Knowing the definition ofprâsni, as well as those of other words, enriches your vocabulary and provides you with more and better linguistic resources.

Romanian

Pronunciation

  • (noun):
    IPA(key): /prɨsnʲ/
  • (verbs):
    IPA(key): /prɨsˈni/
    Rhymes: -i
    Hyphenation: prâs‧ni

Etymology 1

Borrowed from Serbo-Croatian prsnuti or Bulgarian пръсна (prǎsna).[1] Compare Russian прыскать (pryskatʹ). The noun is denominated from the verb.

Doublet of împroșca. First attested in 1830.

Noun

prâsni m pl (plural only) (Banat)

  1. drops sprayed or splashed[2][3]
Declension
plural only indefinite definite
nominative-accusative prâsni prâsnii
genitive-dative prâsni prâsnilor
vocative prâsnilor
Hypernyms

Verb

a prâsni (third-person singular present prâsnește, past participle prâsnit) 4th conj. (regional)

  1. (Banat; transitive, intransitive or reflexive with passive meaning) to spray with drops[3][4][5]
    Pune mâna la gură când strănuți, că mă prâsnești.
    Sneeze in your hand, you’re spraying me.
    Vezi să nu te prâsnească uleiul.
    Take care that the oil doesn’t spit at you.
    Am călcat în baltă și m-am prâsnit.
    I stepped in a puddle and sprayed myself.
    • 1830, Pavel Vasici-Ungureanu, Antropologhia, Buda: Royal Typography of the Hungarian University, →OCLC, chapter 3 § 151, page 259:
      Ла ꙟпреꙋнаре сꙋб фокꙋл винерїй чел май маре прекꙋм дин бърбат прѫшнѣще съмѫнца, аша ши дин мꙋере []
      La împreunare sub focul vinerii cel mai mare precum din bărbat prâșneaște sămânța, așa și din muere
      During intercourse, under Venus’s greatest fire, seed spews from the woman as it does from the man
    • 1980, Marin Sorescu, “De vivor”, in La lilieci, volume 3, Cartea Românească, page 26:
      Vedeai pe câte una cu gogoașa ochilor umflată,
      Cu ochiul ochiului mărit, ca la pisici noaptea.
      Cu turtele măselelor roșii,
      Gîmfată la față,
      O mai prîșnea și sîngele pe nas.
      You’d see some woman with eyeballs swollen,
      With the eye of the eye dilated, like in cats at night.
      With the crowns of the molars red,
      Swollen in the face,
      Blood would also spew from her nose.
  2. (Transylvania, Muntenia) to snort, sneer
    • 1936, Ion Iovescu, Nuntă cu bucluc, 2nd edition, Bucharest: Editura pentru Literatură, published 1969, page 75:
      A cu picioarele ca bețele — fiindcă toți cam înspre ea prîșneau, unde-o știau că trăiește cu Gheorghe Cășcău — nu mai putu răbda: []
      The one with legs like sticks—since everyone, knowing that she lived with Gheorghe Cășcău, was sneering at her—couldn’t take it anymore:
  3. (Transylvania, Muntenia; of cats) to hiss and spit[6]
  4. Synonym of strănuta (sneeze)[7][8][9]
  5. Synonym of sforăi (snore)[8]
  6. Synonym of scârțâi (creak)[10]
  7. (of fabric) to rustle[10]
  8. to crackle in flames[10]
    • 2017, Iustin Mihailov, Copiii de pe strada mea [The children on my street]‎, Iași: Meridiane, →ISBN, page 80:
      Prâsneau lemnele în sobă []
      The firewood was crackling in the oven
  9. (of a spinning spindle) to whirr[11]
Conjugation
Alternative forms
Synonyms

Etymology 2

Borrowed from Old Church Slavonic прꙑснѫти (prysnǫti). First attested in 1683.

Verb

a prâsni (third-person singular present prâsnește, past participle prâsnit) 4th conj. (obsolete or regional, rare)

  1. to scorn, spurn
    • 1682, Dosoftei, Viața și petreacerea svinților [Lives and deaths of the saints]‎, folio 284r; edited and transliterated in Rodica Frențiu, editor, Viața și petreacerea svinților, Cluj: Echinox, 2002, →ISBN, page 245:
      [] пре дм҃нль х҃ᲃ мърᲅꙋриси́ндь, шѝ и҆́долїй пърсни́ндь, фꙋ̀ бъᲅꙋ́ᲅ꙽ кꙋ ᲅоѧ́џе ·
      pre Domnul Hristos mărturisind și idolii părsnind, fu bătut cu toiage.
      confessing Christ the Lord and spurning the idols, he was beaten with staffs.
Conjugation
Alternative forms

References

  1. ^ Virgil Nestorescu (2005) “Note etimologice și lexicale”, in Limba română, year 54, numbers 1–4, page 70
  2. ^ Emilian Novacoviciu (1924–1925) Cuvinte bănățene [Words from Banat] (in Romanian), volume 1, Oravița: Felix Weiss, page 16
  3. 3.0 3.1 Lucian Costin (1926) Graiul bănățean. Studii și cercetări [The Banat dialect. Studies and reseach] (in Romanian), volume 1, Timișoara: “Cartea Românească” Graphical Arts Institute, page 168:
    Prîsni (pl.) = picături, stropi.
    (Verb. : a prîsni -a stropi) = „Am simțit prîsnii pe frunte“
    „Prîsnește roțile“.
    V. Carașului.
    Prîsni (pl.) = drops, spray.
    (Verb: a prâsni—to spray) = “I felt the drops on my forehead”
    “The wheels are spraying”
    Valley of the Caraș.
  4. ^ Lucian Costin (1934) Graiul bănățean. Studii și cercetări [The Banat dialect. Studies and reseach]‎ (in Romanian), volume 2, Turnu-Severin: Luiza I. Niculescu & Ion N. Bojneagu, page 159:
    Prâsni (a) = a stropi
    „L-o prâsnit cu imală“
    E. Novacovici, Răcășdia-Caraș
    Prâsni = to spray
    “He sprayed him with mud”
    Emil Novacovici, RăcășdiaCaraș
  5. ^ Ion Murariu (2014) Vorbe d-ale noastre: glosar girocean [Words of ours: glossary of Giroc], fourth edition, Timișoara: Waldpress, →ISBN, page 130:PRÂSNÍ, prâsnésc, vb. IV. Tranz. A stropi cu un jet de apă: M-o prâsnit șî m-am spăriat.PRÂSNÍ, prâsnésc, vb. IV. Trans. To spray with a stream of water: He sprayed me and I got scared.
  6. ^ Ioan Pătruț, editor (1961), Atlasul lingvistic român. Serie nouă [Romanian linguistic atlas. New series] (in Romanian), volume III, Bucharest: Academy of the People’s Republic of Romania, map 675:
    Question: (Pisica) pufăie (la câine) [“(The cat) hisses (at the dog)”].
    Answers: prîzńę́șťě (Petrila, Hunedoara County); prîșnéște̦ (Ghimpați, Giurgiu County)
  7. ^ Petre Coman (1939) “Glosar Dialectal”, in Analele Academiei Române, volume 9, page 125:prâznì, vb. intrans. IV. A strănuta. C. G.prâzni, intransitive verb, fourth conjugation. To sneeze. Informer: Grigore Crăciunaș, Ciubăncuța, Cluj county
  8. 8.0 8.1 August Scriban (1939) Dicționaru limbiĭ româneștĭ [Dictionary of the Romanian language]‎, Iași: Presa Bună:pîrsnésc v. intr. (sîrb. prsnuti, a pufni de rîs, bg. pŭrsny, rut. pórsnuti, pýrsnuti; rus. pórskatĭ, a amuța. V. bruftuĭesc și pîșcîĭ). Vest. Rar. Sforăĭ, strănut, pufnesc. V. tr. Dos. Reprob, resping. – În est prîsnesc.
  9. ^ Emil Petrovici, editor (1940), Atlasul linguistic român, volume II, part I, Sibiu, question 6851, page 7:
    Question: “După ce mi s’a răspuns la întrebarea 6850 că omul STRĂNUTĂ (sau STRĂFIGĂ, etc.), întrebam: Dar calul, și el STRĂNUTĂ (sau STRĂFIGĂ, etc.)?” [“After receiving the answer to question 6850 on whether man sneezes, I would ask: How about the horse, does it also sneeze?”]
    Answer: pîrsni̯ę́ștį (Ciocănești, Suceava County)
  10. 10.0 10.1 10.2 Alexandru Cihac (1879) Dictionnaire d’étymologie daco-romane (in French), volume II, page 257:Pîrsnesc, prîsnesc, vb., craqueter, crépiter (étoffe), pétiller (flamme)
  11. ^ Vasile Arvinte, D. Ursu, M. Bordeianu (1961) Glosar regional, Academy of the People’s Republic of Romania, page 58:Prâsní vb. IV. Intranz. A sfîrîi. Prâsnește fusul (Co).To whirr. The spindle whirrs (Coverca village, Panaci commune, Suceava county)

Further reading