From βᾰστᾰ́ζω (băstắzō, “to bear, carry”) + -ή (-ḗ).
βᾰστᾰγή • (băstăgḗ) f (genitive βᾰστᾰγῆς); first declension
| Case / # | Singular | Dual | Plural | ||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Nominative | ἡ βᾰστᾰγή hē băstăgḗ |
τὼ βᾰστᾰγᾱ́ tṑ băstăgā́ |
αἱ βᾰστᾰγαί hai băstăgaí | ||||||||||
| Genitive | τῆς βᾰστᾰγῆς tês băstăgês |
τοῖν βᾰστᾰγαῖν toîn băstăgaîn |
τῶν βᾰστᾰγῶν tôn băstăgôn | ||||||||||
| Dative | τῇ βᾰστᾰγῇ têi băstăgêi |
τοῖν βᾰστᾰγαῖν toîn băstăgaîn |
ταῖς βᾰστᾰγαῖς taîs băstăgaîs | ||||||||||
| Accusative | τὴν βᾰστᾰγήν tḕn băstăgḗn |
τὼ βᾰστᾰγᾱ́ tṑ băstăgā́ |
τᾱ̀ς βᾰστᾰγᾱ́ς tā̀s băstăgā́s | ||||||||||
| Vocative | βᾰστᾰγή băstăgḗ |
βᾰστᾰγᾱ́ băstăgā́ |
βᾰστᾰγαί băstăgaí | ||||||||||
| Notes: |
| ||||||||||||
βασταγή • (vastagí) f (plural βασταγές)
| singular | plural | |
|---|---|---|
| nominative | βασταγή (vastagí) | βασταγές (vastagés) |
| genitive | βασταγής (vastagís) | βασταγών (vastagón) |
| accusative | βασταγή (vastagí) | βασταγές (vastagés) |
| vocative | βασταγή (vastagí) | βασταγές (vastagés) |