mic

Din latină *miccus.

• AFI: /mik/

1. fel de mâncare din carne (de vacă) tocată, de forma unor cârnăciori, condimentați și fripți direct pe grătar; mititel.

• mititel

1. care este sub dimensiunile obișnuite; de proporții reduse.
2. care ocupă o suprafață redusă.

   Plantă mică.

3. cu capacitate redusă, puțin încăpător; strâmt.
4. scurt; mărunt, scund.

   Un text mic.

5. (despre ape, gropi, prăpăstii etc.) puțin adânc sau (relativ) îngust.

   Casă mică.

6. subțire.
7. îngust.

   Pălărie cu boruri mici.

8. puțin numeros: redus, limitat.

   Un câștig mic.

9. (despre sunet, glas etc.) puțin intens; slab, încet, stins, scăzut.
10. (despre zi, noapte etc.) care durează puțin; scurt.

    Vara, noaptea-i mică.

11. de vârstă fragedă; nevârstnic; tânăr.
12. (precedat de "cel" sau, "cel mai") mezin.
13. fără (prea) mare valoare; neînsemnat, neimportant.
14. (fig.) (despre oameni) lipsit de noblețe sufletească, de caracter; meschin, josnic.
15. care se află pe o treaptă inferioară într-o ierarhie.

• 1: minuscul
• 2: crud, necrescut, nedezvoltat, nespațios
• 3: redus
• 4: mărunt, scurt, scund, pitic
• 5: jos, mărunt, scund, (reg.) pitulat
• 6: subțire
• 7: îngust
• 8: limitat, redus
• 10: scurt
• 12: mezin
• 13: neînsemnat, neimportant, inferior

• colosal, înalt, mare

• micșor
• micșora
• micșorel
• micuț
• micuțel
• mititel

• În mic = pe scară redusă, fără amploare.
• De mic = din copilărie.

• literă mică
• degetul mic, degetul cel mic
• socru mic
• soacră mică

• A avea (pe cineva) la degetul (cel) mic = a) a dispune de cineva cum vrei; b) a fi cu mult superior altuia
• (substantivat) Cei mici = copiii
• Cu mic, cu mare sau mic și mare = toată lumea
• Mic la minte = redus, mărginit

• DEX online