brâu

Hej, du har kommit hit för att leta efter betydelsen av ordet brâu. I DICTIOUS hittar du inte bara alla ordboksbetydelser av ordet brâu, utan du får också veta mer om dess etymologi, dess egenskaper och hur man säger brâu i singular och plural. Allt du behöver veta om ordet brâu finns här. Definitionen av ordet brâu hjälper dig att vara mer exakt och korrekt när du talar eller skriver dina texter. Genom att känna till definitionen avbrâu och andra ord berikar du ditt ordförråd och får tillgång till fler och bättre språkliga resurser.

română

Variante

Etimologie

Din latină brandeum („pânză de in” și „bandă, cingătoare”) pare a se fi contaminat cu latină pannus („pânză”), până s-a confundat complet cu formele contaminate *bran(e)um („bandă, cingătoare”) și pandea („pânză”); confer Niermeyer 104, unde se menționează prandeum.

Din cea dintâi din aceste forme a rezultat română brâu, albaneză bres, brez („cingătoare”) (albaneză mbren, „a încinge”), și din a doua română pânză. Atât albaneză cât și română presupun prototipul nazalizat (Rosetti, II, 111), de tipul *brenu- sau *branu-, care este considerat în mod tradițional de origine autohtonă (Miklosich, Slaw.Elem., 9; Philippide, II, 701).

Nu pare posibilă derivarea cuvântului român pe baza albaneză, propusă de Meyer 46 și Skok, Arch. Rom., VIII, 150; după Skok, Z. für Ortsnamenforschung, I, 89, cuvântul albanez conține un sufix diminutival. Etimonul *brenum (Rosetti, Rhotacisme, 35), nu este clar. Confer și brânză, pânză. Pierderea lui n (păstrat în pluralul brâne și în derivări) se repetă în condiții identice în grâu și frâu, și este greu de explicat, confer grâu.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
brâu
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ brâu brâie
Articulat brâul brâiele
Genitiv-Dativ brâului brâielor
Vocativ brâule brâielor
  1. cingătoare lată de lână, de piele, de mătase etc. pe care o poartă țăranii.
  2. fâșie de țesătură (de lână), de blană etc. pe care o poartă în jurul mijlocului (sub îmbrăcăminte) unii oameni suferinzi.
  3. cingătoare lată pe care o poartă preoții ca semn al unui grad ierarhic sau în timpul slujbei.
  4. parte a corpului omenesc pe care o încinge brâul; mijloc.
  5. ornament care înconjură ușile, ferestrele, fațadele etc. unei case.
  6. șir, lanț (muntos, deluros etc.).
  7. (cor.) brâuleț.

Cuvinte derivate


Traduceri

Traduceri

Anagrame

Referințe

Enciclo
Wikious
Sapientia
Scientia
Boobota
Anandapedia
Sagapedia
Wikithot