colț
Hej, du har kommit hit för att leta efter betydelsen av ordet colț. I DICTIOUS hittar du inte bara alla ordboksbetydelser av ordet colț, utan du får också veta mer om dess etymologi, dess egenskaper och hur man säger colț i singular och plural. Allt du behöver veta om ordet colț finns här. Definitionen av ordet colț hjälper dig att vara mer exakt och korrekt när du talar eller skriver dina texter. Genom att känna till definitionen avcolț och andra ord berikar du ditt ordförråd och får tillgång till fler och bättre språkliga resurser.
 Vezi și : colt, Colt
|
Etimologie
Din slavă (veche) kolĭcĭ, de la klati, koljǫ („a înțepa”) (Cihac, II, 70; Conev 50; DAR); confer bulgară колek (kolec, „țăruș”), sârbo-croată kolac („țăruș”), ruteană kolecĭ („germen”), poloneză kolec („ghimpe”).
Pronunție
- AFI: /kolʦ/
Substantiv
| Declinarea substantivului colț | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | colț | colțuri |
| Articulat | colțul | colțurile |
| Genitiv-Dativ | colțului | colțurilor |
| Vocativ | colțule | colțurilor |
- punct unde se întâlnesc muchiile unui obiect sau laturile unei figuri.
- fiecare dintre unghiurile formate de două străzi care se întâlnesc; locul format de fiecare dintre aceste unghiuri.
- porțiune dintr-un obiect sau dintr-un loc cuprinsă între extremitățile reunite ale laturilor lui.
- (în publicistică) rubrică rezervată unei anumite specialități.
- margine, extremitate.
- porțiune dintr-o încăpere cuprinsă între extremitățile reunite ale pereților.
- loc îndepărtat, retras, dosnic; refugiu, ascunziș.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Expresii
- Colț cu... = în unghiul format de străzile..
- A da din colț în colț = a recurge la tot felul de subterfugii pentru a ieși dintr-o încurcătură
- A pune (un copil) la colț = a pedepsi un copil, așezându-l într-un ungher al camerei cu fața la perete
- În(sau din) toate colțurile = în (sau din) toate părțile
Traduceri
Traduceri
Substantiv
| Declinarea substantivului colț | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | colț | colți |
| Articulat | colțul | colții |
| Genitiv-Dativ | colțului | colților |
| Vocativ | colțule | colților |
- dinte al animalelor (p.ext. și al oamenilor), în special caninul.
- fragment dintr-un dinte sau dintr-o măsea ruptă.
- fiecare dintre vârfurile lungi și ascuțite ale greblei, furcii sau ale altor instrumente asemănătoare.
- fiecare dintre cuiele de fier pe care le aplică cineva pe talpa încălțămintei de iarnă ca să nu alunece pe gheață; țintă.
- vârf ascuțit și proeminent de stâncă, de gheață etc.
- vârful plantelor, în special al ierbii, la începutul dezvoltării lor, când încolțesc.
- fiecare dintre tăieturile de formă aproximativ triunghiulară făcute pe marginea unei stofe; dantelă împletită în această formă.
- șuviță de păr ondulată trasă pe frunte sau pe tâmple.
Cuvinte compuse
Expresii
- A-și arăta colții = a manifesta o atitudine agresivă, aprigă
- A (se) lua la colți = a (se) certa, a fi gata de încăierare
- A avea colți(sau un colț) = a fi dârz; a fi obraznic
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online