gură
Hej, du har kommit hit för att leta efter betydelsen av ordet gură. I DICTIOUS hittar du inte bara alla ordboksbetydelser av ordet gură, utan du får också veta mer om dess etymologi, dess egenskaper och hur man säger gură i singular och plural. Allt du behöver veta om ordet gură finns här. Definitionen av ordet gură hjälper dig att vara mer exakt och korrekt när du talar eller skriver dina texter. Genom att känna till definitionen avgură och andra ord berikar du ditt ordförråd och får tillgång till fler och bättre språkliga resurser.
Anatomia gurii
Etimologie
Din latină gula.
Pronunție
- AFI: /'gu.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului gură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | gură | guri |
| Articulat | gura | gurile |
| Genitiv-Dativ | gurii | gurilor |
| Vocativ | - | - |
- cavitate din partea anterioară (și inferioară) a capului oamenilor și animalelor, prin care alimentele sunt introduse în organism; organ al vorbirii.
- "Deschide gura și spune 'aaa' ", l-a auzit pe doctor.
- deschizătură a unui obiect, a unei încăperi etc., prin care intră, se introduce, se varsă, iese etc. ceva, prin care se stabilește o comunicație.
- Gura vasului, gura fluviului.
Sinonime
- 1: (reg.) mordă, (înv.) rost, (peior.) bot, plisc, rât, (Ban. și Transilv. peior.) flit, (arg.) mestecău
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Locuțiuni
Expresii
- A(-i) da (cuiva) o gură = a săruta (pe cineva)
- Cu sufletul la gură = a) abia mai putând respira (de emoție sau de oboseală); b) foarte bolnav, aproape de moarte
- A uita de la mână până la gură = a uita repede, a fi uituc
- A scăpa din gura lupului = a (se) salva dintr-o mare primejdie
- A țipa (sau a striga etc.) ca din gură de șarpe = a țipa din răsputeri, deznădăjduit
- A pune (sau a lua, a băga) ceva în gură = a mânca (puțin)
- A i se face gura pungă = a avea o senzație de astringență din cauza unor alimente acre introduse în gură
- A da (cuiva) mură-n gură = a-i da (cuiva) ceva de-a gata, fără să facă cel mai mic efort
- A închide (sau a astupa) cuiva gura = a face pe cineva să nu mai vorbească, a pune pe cineva în situația de a nu mai putea spune nimic
- A lua cuiva vorba din gură = a) a spune tocmai ceea ce voia să zică altul în clipa respectivă; b) a întrerupe pe cineva când vorbește
- A-l lua (pe cineva) gura pe dinainte = a destăinui ceva fără voie, a spune ceva ce n-ar fi trebuit să spună
- A avea gura (sau a fi gură) spartă = a nu putea ține un secret, a dezvălui orice secret
- A fi slobod la gură = a vorbi mult și fără sfială, depășind uneori limitele bunei-cuviințe
- A fi cu gura mare = a fi certăreț
- A nu i se auzi gura = a fi tăcut
- A vorbi cu jumătate de gură = a vorbi nehotărât, fără convingere
- A te lua după gura cuiva = a acționa (în mod greșit) după sfatul cuiva
- A da și pâinea de la gură = a da și puținul pe care-l are
- A lua vorba din gură = a spune ceea ce vrea să spună altul, în momentul respectiv
Traduceri
cavitate din partea anterioară și inferioară a capului omului și animalelor
|
|