prăpădi

Din bulgară propadam < slavă propasti, propadą („a se crăpa”).

• AFI: /prə.pə'di/

1. (v.tranz. și refl.) a (se) distruge, a (se) nimici, a (se) face praf.

   A prăpădi pur și simplu totul în cale.

   A prăpădit drumul.

2. (v.tranz.) a duce la pierzanie.

   Băutura l-a prăpădit.

3. (v.tranz.) a ucide, a omorî, a răpune.
4. (v.refl.) a-și pierde viața, a muri, a pieri.
5. (v.tranz.) (pop.) a pierde un bun.

   Ploaia a prăpădit recolta.

6. (v.tranz.) (pop.) a nu mai recunoaște, a nu mai găsi.
7. a nu mai vedea, a pierde din ochi.
8. (v.refl.) a se face nevăzut.

• 1: desființa, distruge, lichida, nimici,(se) strica, (fig.) topi
• 2: (se) distruge, (se) nenoroci, (înv. și reg.) (se) ticăloși, (fig.) se ruina
• 3: ucide, omorî
• 4: muri, pieri
• 5: risipi, irosi
• 6: rătăci
• 8: dispărea

• prăpald
• prăpăd
• prăpădeală
• prăpădenie
• prăpădere
• prăpădire
• prăpădit
• prăpăditor
• prăpăditură

• A se prăpădi de râs (sau de plâns, de rușine etc.) = a râde (sau a plânge etc.) foarte tare
• A se prăpădi după cineva (sau ceva) = a iubi, a-i plăcea cineva (sau ceva) foarte mult
• A se prăpădi de dorul... = a dori foarte mult...
• (tranz.) A prăpădi (pe cineva) din ochi = a iubi (pe cineva) nespus de mult
• A se prăpădi cu firea = a-și da foarte mare osteneală; a-și face foarte multe griji, a se consuma, a pune la inimă

• DEX online