voință

Hej, du har kommit hit för att leta efter betydelsen av ordet voință. I DICTIOUS hittar du inte bara alla ordboksbetydelser av ordet voință, utan du får också veta mer om dess etymologi, dess egenskaper och hur man säger voință i singular och plural. Allt du behöver veta om ordet voință finns här. Definitionen av ordet voință hjälper dig att vara mer exakt och korrekt när du talar eller skriver dina texter. Genom att känna till definitionen avvoință och andra ord berikar du ditt ordförråd och får tillgång till fler och bättre språkliga resurser.

Etimologie

Din voi + sufixul -ință.

Pronunție

  • AFI: /voˈin.tsə/


Substantiv


Declinarea substantivului
voință
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ voință voințe
Articulat voința voințele
Genitiv-Dativ voinței voințelor
Vocativ voințo voințelor
  1. funcție psihică caracterizată prin orientarea conștientă a omului spre realizarea unor scopuri și prin efortul depus pentru atingerea lor.
    A avea voință.
    Lipsă de voință.
  2. trăsătură de caracter manifestată prin decizie fermă și perseverență în învingerea piedicilor, greutăților, încurcăturilor de orice fel.
  3. ceea ce hotărăște cineva.
    Prin voința părților.
  4. învoire, consimțământ, permisiune.
  5. intenție, scop, țel, țintă.
  6. dorință, poftă, chef.
    A îndeplini voința cuiva.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Expresii

  • Voința cea de pe urmă (sau ultima voință) = dorința unei persoane care se află pe patul de moarte
  • Rea-voință = atitudine răuvoitoare


Traduceri

Referințe