Și asupra numelui așezării, legenda s-a confruntat cu părerea unor cercetători. Unii dintre ei susțin – părere care apare ca o ipoteză și în Dicționarul geografic al județului Prahova (1897) – ca numele orașului vine de la ploaie, "căci odată fiind înconjurat de păduri mari ce mergeau din partea de nord-vest a urbei și se continuau până la Carpați, cantitatea de ploaie a fost și este mare". Clima orașului nu confirmă însă, cel puțin pentru ultimul veac, această ipoteză, regimul precipitațiilor nedepășind aici media pe țară.
Leonida S. Georgescu, propune o variantă inedită: în vechime, orașul s-ar fi numit Plăieși și nu Ploiești, întrucât "aici s-ar fi aflat un post permanent al plăieșilor lui Mihai Viteazul păzind granița spre Transilvania". Oricât de seducătoare ar fi această ipoteză, nu a găsit nici ea prea mulți sprijinitori. Cei mai mulți s-au raliat ipotezei pe care au îmbrățișat-o și Nicolae Iorga, aceea că numele orașului ar veni de la un strămoș comun, acel Moș Ploe, cioban sau țăran. În sprijinul ei a fost adusă analogia cu formarea multor localități din țară, ca și faptul că în cele mai vechi mențiuni se găsește scris "Ploești" și nu "Ploiești".
Declinarea substantivului Ploiești | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | Ploiești | invariabil |
Articulat | Ploieștiul | invariabil |
Genitiv-Dativ | Ploieștiului | invariabil |
Vocativ | - | invariabil |
|
|