ancora

Hej, du har kommit hit för att leta efter betydelsen av ordet ancora. I DICTIOUS hittar du inte bara alla ordboksbetydelser av ordet ancora, utan du får också veta mer om dess etymologi, dess egenskaper och hur man säger ancora i singular och plural. Allt du behöver veta om ordet ancora finns här. Definitionen av ordet ancora hjälper dig att vara mer exakt och korrekt när du talar eller skriver dina texter. Genom att känna till definitionen avancora och andra ord berikar du ditt ordförråd och får tillgång till fler och bättre språkliga resurser.
Variante de scriere Vezi și : ancoră

Etimologie

Din ancoră.

Pronunție

  • AFI: /an.koˈra/


Verb


Conjugarea verbului
(se) ancora
Infinitiv a (se) ancora
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) ancorez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) ancoreze
Participiu ancorat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) a fixa o navă sau un corp plutitor de fundul apei cu ajutorul unei ancore; p. ext. a se opri, a ajunge (definitiv) undeva.
  2. (v.tranz. și refl.) (fig.) a (se) fixa.
  3. (v.tranz.) a lega un sistem tehnic de un alt sistem tehnic sau de pământ (pentru a împiedica deplasarea sau răsturnarea lui).

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Etimologie

Din ancoră.

Pronunție

  • AFI: /ˈan.ko.ra/


Substantiv

  1. forma de singular articulat pentru ancoră.

Referințe





(italiano)

Etimologie

Din latină ancora.

Pronunție

  • AFI: /'aŋkora/
  • AFI: /ˈankora/


Substantiv

ancora f., ancore pl.

  1. ancoră

Cuvinte derivate

Expresii

Etimologie

Din latină populară *hinc ad hōram.

Pronunție

  • AFI: /aŋˈkoː.ra/
  • AFI: /anˈkora/


Adverb

ancora

  1. încă, în continuare
    Suonala ancora.
  2. mai, totuși
    Qui c'è ancora molto da fare.
  3. încă, până acum; până atunci
    Non sono ancora arrivato.

Sinonime

Cuvinte derivate





(Latina)

Etimologie

Din greacă antică ἄγκυρα (ánkyra).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
ancora
f. Singular Plural
Nominativ ancora '
Genitiv ' '
Dativ ' '
Acuzativ ' '
Ablativ ' '
Vocativ ' '
  1. ancoră
  2. (fig.) refugiu, adăpost

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse





(occitan)

Etimologie

Din latină ancora.

Pronunție

  • AFI: /aɳˈkuro/


Substantiv

ancora f., ancoras pl.

  1. ancoră

Cuvinte derivate