Hej, du har kommit hit för att leta efter betydelsen av ordet
iris . I DICTIOUS hittar du inte bara alla ordboksbetydelser av ordet
iris , utan du får också veta mer om dess etymologi, dess egenskaper och hur man säger
iris i singular och plural. Allt du behöver veta om ordet
iris finns här. Definitionen av ordet
iris hjälper dig att vara mer exakt och korrekt när du talar eller skriver dina texter. Genom att känna till definitionen av
iris och andra ord berikar du ditt ordförråd och får tillgång till fler och bättre språkliga resurser.
Wikipedia
Irisul este partea colorată a ochiului
Un iris
Etimologie
Din franceză iris < latină iris . Provine din greacă antică ἶρις (iris, „curcubeu ”).
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului iris
n.
Singular
Plural
Nominativ-Acuzativ
iris
irisuri
Articulat
irisul
irisurile
Genitiv-Dativ
irisului
irisurilor
Vocativ
invariabil
invariabil
(anat. ) membrană circulară , colorată a ochiului , situată înaintea cristalinului , în mijlocul căreia se găsește pupila .
(opt. ) diafragmă cu diametru variabil , folosită la instrumentele optice pentru a regla fasciculul de lumină care pătrunde în instrument .
Sinonime
Cuvinte apropiate
Vezi și
Traduceri
membrană colorată circulară a ochiului
diafragmă a unor aparate optic
Substantiv
Declinarea substantivului iris
m.
Singular
Plural
Nominativ-Acuzativ
iris
iriși
Articulat
irisul
irișii
Genitiv-Dativ
irisului
irișilor
Vocativ
invariabil
invariabil
(bot. ) (Iris ) nume dat mai multor specii de plante erbacee perene , cu frunze lungi în formă de sabie și cu flori mari , violete , albastre , albe sau galbene .
Sinonime
Cuvinte apropiate
Vezi și
Traduceri
Referințe
(English )
Etimologie
Din engleza medie, care provine din latină iris < greacă antică ἶρις (iris, "curcubeu ").
Pronunție
Substantiv
iris , pl. irises sau iris sau irides
(anat. ) iris
(opt. ) iris , diafragmă
(bot. ) iris , stânjen , stânjenel
(poetic ) curcubeu
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Verb
Conjugarea verbului to iris
Infinitiv
to iris
Prezent simplu pers. 3 sg.
irises
Trecut simplu
irised
Participiu trecut
irised
Participiu prezent
irising
a diafragma
Referințe
(français )
Etimologie
Din latină iris < greacă antică ἶρις (iris, "curcubeu ").
Pronunție
Substantiv
iris m. , iris pl.
(anat. ) iris
Les yeux bleus, les yeux noirs sont ceux dont l'iris est bleu, est noir.
(opt. ) iris , diafragmă
(bot. ) iris , stânjen , stânjenel
(poetic ) curcubeu
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Referințe