mânca

Vezi și : mâncă, mancă, manca

Din latină manducare.

• AFI: /mɨnˈka/

1. (v.tranz.) a mesteca un aliment în gură și a-l înghiți; a folosi în alimentație, a consuma.

   Ce mănânci acolo?

2. (v.intranz.) a se hrăni, a se alimenta.

   A mâncat repede întreaga pâine.

3. (fig.) (fam.) a trăi din...
4. (fig.) a lua, a-și însuși (pe nedrept) un bun material; a cheltui, a risipi.
5. (fig.) (pop.) a exploata, a spolia, a jecmăni pe cineva.
6. (fig.) (pop.) a suferi, a pătimi, a îndura, a înghiți.
7. (fig.) (fam.) a omite, litere, cuvinte, sunete în vorbire sau în scris.
8. (despre animale și despre păsări sălbatice) a rupe prada în bucăți, a sfâșia (și a devora).
9. (despre viermi, molii, agenți fizici sau chimici) a roade, a distruge.

   Moliile au mâncat haina.

10. (despre boli) a distruge (treptat), a măcina, a mina.
11. (despre insecte) a pișca, a ciupi.
12. (precedat de un pron. pers. la acuz.; despre corp sau despre părți ale corpului) a produce o senzație de mâncărime.
13. a roade cu dinții un lucru necomestibil, a-și înfige dinții într-un lucru necomestibil.
14. (fig.) a face să dispară; a consuma, a nimici, a distruge.
15. (fig.) (despre nenorociri, stări sufletești etc.) a face pe cineva să sufere; a consuma, a chinui.
16. (fig.) a face cuiva rău (pe ascuns); a submina.
17. (v.refl. recipr.) a se certa, a se dușmăni, a se săpa, a-și face rău unul altuia.

• 1: (mai ales în vorbirea copiilor) a păpa, (înv. și pop.) a (se) ospăta, (fam.) a hali, (depr.) a rumega
• 2: consuma, (fam.) hali, (se) alimenta, a (se) hrăni, a (se) nutri, (fam.) a hăli
• 9: (se) distruge, (se) roade
• 11: înțepa

• mâncabil
• mâncare
• mâncat
• mâncăcios
• mâncărime, mâncărie
• mâncător
• mâncău, mâncălău
• nemâncat

• de mâncare, de mâncat

• A (nu) avea ce mânca = a (nu) avea din ce trăi
• A mânca pâinea cuiva = a fi în slujba cuiva; a se folosi de binefacerile cuiva; a fi întreținut de cineva
• A (nu mai) mânca (pâine și sare) dintr-un talger (sau dintr-un blid) cu cineva = a (nu mai) conviețui cu cineva; a (nu) se (mai) afla în raporturi intime sau prietenești cu cineva
• A-și mânca de sub unghie (sau unghii) = a fi foarte zgârcit
• A mânca rahat = a minți; a bârfi, a cleveti
• A-i mânca (cuiva) rațele (sau câinii) din traistă (sau din buzunar) = a) a fi mic de statură; b) a fi bleg, prost
• (Parcă) a mâncat laur = se spune despre cineva care (parcă) și-a pierdut mințile
• A-i mânca cuiva colacii (sau coliva) = a vedea mort pe cineva
• (refl. pas.) A crede că tot ce zboară se mănâncă = a fi naiv, credul; a-și face iluzii
• (pop.) Mănâncă-l fript sau mănânc-o friptă = se spune pentru a exprima disprețul față de cineva sau de ceva, precum și renunțarea la un anumit lucru
• A mânca foc pentru cineva = a face orice pentru a fi de folos cuiva
• A mânca foc (sau jeratic) = (despre cai) a fi foarte iute
• A mânca (cuiva sau a-și mânca cu cineva sau cu ceva) viața (sau zilele, tinerețele etc.) = a(-și) irosi, a(-și) distruge viața, tinerețea etc.
• A-i mânca sufletul (cuiva) = a supăra, a necăji, a chinui (pe cineva) peste măsură
• A mânca (cuiva) capul = a distruge, a nimici
• A-și mânca credința (sau omenia, lefteria) = a-și pierde prestigiul, cinstea, creditul
• A mânca (pe cineva) din ochi = a privi (pe cineva) cu mare plăcere sau cu mare dragoste; a privi (pe cineva) foarte insistent și drăgăstos
• Să-l (sau s-o) mănânci din ochi (nu alta) = se spune despre o persoană frumoasă, atrăgătoare, iubită
• A mânca (ceva) cu ochii = a se uita cu mare poftă (la ceva)
• (pop.) Mânca-ți-aș ochii sau mânca-te-aș = se spune pentru a-și exprima afecțiunea față de persoana căreia i se adresează (căutând să-i câștige bunăvoința)
• A mânca bătaie (sau trânteală, chelfăneală etc.) = a fi bătut de cineva; p. ext. a fi învins (într-o luptă, într-o competiție, la un joc de societate etc.)
• A mânca (o) săpuneală (sau papară) = a fi (aspru) certat
• A fugi (sau a alerga) mâncând pământul sau a mânca pământul fugind (sau alergând) = a fugi foarte repede, în graba mare
• A mânca carne de om = (despre oameni) a fi rău. crud, agresiv
• (glumeț) A-l mânca (pe cineva) spinarea (sau pieha) = a se comporta ca și cum ar vrea să fie bătut
• A-l mânca (pe cineva) palma (sau palmele) = a fi dornic, a avea chef să bată pe cineva
• (în superstiții) A-I mânca (pe cineva) palma dreaptă = a avea o senzație de mâncărime în palma dreaptă, semn că va trebui să dea o sumă de bani
• (în superstiții) A-l mânca (pe cineva) palmă stângă = a avea o senzație de mâncărime în palma stângă, semn că va primi o sumă de bani
• A-l mânca (pe cineva) tălpile = a nu avea astâmpăr să stea într-un loc, a fi nerăbdător să plece
• Te mănâncă cojocul = nu te astâmperi, nu te potolești, vrei să te bat; cauți bătaie
• (pop.) A-l mânca (pe cineva) să... = a simți impulsul, îndemnul irezistibil să... a fi tentat să...
• A mânca ca un lup = a) a mânca foarte mult; b) a mânca repede și lacom
• A mânca ca o pasăre = a mânca foarte puțin

Din mânca.

1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru mânca.

• DEX online