carte
Hej, du har kommit hit för att leta efter betydelsen av ordet carte. I DICTIOUS hittar du inte bara alla ordboksbetydelser av ordet carte, utan du får också veta mer om dess etymologi, dess egenskaper och hur man säger carte i singular och plural. Allt du behöver veta om ordet carte finns här. Definitionen av ordet carte hjälper dig att vara mer exakt och korrekt när du talar eller skriver dina texter. Genom att känna till definitionen avcarte och andra ord berikar du ditt ordförråd och får tillgång till fler och bättre språkliga resurser.
O carte deschisă
Cărți de joc
 Vezi și : cartă, cârță
|
Etimologie
Din latină charta („hârtie, scrisoare”).
Pronunție
- AFI: /ˈkar.te/
Substantiv
| Declinarea substantivului carte | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | carte | cărți |
| Articulat | cartea | cărțile |
| Genitiv-Dativ | cărții | cărților |
| Vocativ | ' | ' |
I.
- scriere cu un anumit subiect, tipărită și legată sau broșată în volum.
- Citesc o carte și-mi place atât de mult încât aș vrea să nu se mai termine.
- O carte groasă.
- diviziune mai mare decât un capitol a unei scrieri de proporții mari.
- (fig.) bagaj de cunoștințe pe care le posedă cineva.
- A ști carte.
- Ai carte, ai parte.
- registru.
II.
- (urmat de determinări introduse prin prep. „de”) document oficial, cu date personale care confirmă drepturile unei persoane.
- Carte de membru.
- bucată de carton de dimensiuni mici, care conține diferite însemnări și servește la anumite scopuri.
- fiecare din cele 52 sau 32 de cartoane dreptunghiulare, diferențiate după culorile, semnele și figurile imprimate pe ele și întrebuințate la anumite jocuri de noroc.
- Carte de joc.
III.
- (înv. și pop.) comunicare în scris trimisă cuiva.
- (înv.) ordin scris, emis de o autoritate.
- (înv.) act scris, document.
Sinonime
I.
- 1: lucrare, operă, scriere, tipăritură, tom, volum, (livr.) op
- 3: învățătură, știință, cultură
- 4: registru
III.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
- carte albastră sau carte albă, carte neagră
- carte cu învățătură
- carte de căpătâi
- carte de intrare
- carte de joc
- carte de judecată
- carte de muncă
- carte de vizită
- carte de zodii
- carte domnească
- carte funciară
- carte funduară
- carte poștală
- cartea mare
- scorpia cărților
- scorpionul de cărți
Cuvinte apropiate
Expresii
- A vorbi (sau a spune) ca la (sau ca din) carte = a vorbi ca un om învățat; a vorbi așa cum trebuie; a face caz de erudiția sa, a fi pedant
- A se pune pe carte = a se apuca serios de învățat
- Cum scrie la carte = așa cum trebuie, cum se cere
- Om de carte = persoană care citește, studiază mult; cărturar
- A da cărțile pe față = a-și arăta gândurile sau planurile, a spune adevărul
- A(-și) juca ultima carte = a face o ultimă încercare (riscând) în vederea atingerii unui scop
- A juca cartea cea mare = a depune toate eforturile și a se avânta cu toate riscurile într-o confruntare (desperată) în scopul atingerii unui ideal
- A da în cărți = a pretinde ca ghicește viitorul cu ajutorul cărților de joc
- (glum.) A face cărțile = a turna băuturile în pahare
- (argou) A fi tobă de carte = a fi foarte învățat/instruit
- (argou) A se pune cu burta pe carte = a se apuca de învățat
- (argou) Burduf de carte = foarte instruit, foarte erudit
- (argou, tox.) Carte = cantitate de rășină de canabis care, de regulă, are forma unei plăci sau a unei cărți
Traduceri
scriere tipărită și legată, volum
|
|
Etimologie
Din cartă.
Substantiv
- forma de plural nearticulat pentru cartă.