frumos

Hej, du har kommit hit för att leta efter betydelsen av ordet frumos. I DICTIOUS hittar du inte bara alla ordboksbetydelser av ordet frumos, utan du får också veta mer om dess etymologi, dess egenskaper och hur man säger frumos i singular och plural. Allt du behöver veta om ordet frumos finns här. Definitionen av ordet frumos hjälper dig att vara mer exakt och korrekt när du talar eller skriver dina texter. Genom att känna till definitionen avfrumos och andra ord berikar du ditt ordförråd och får tillgång till fler och bättre språkliga resurser.

română

Etimologie

Din latină formōsus.

Pronunție


Adjectiv


Declinarea adjectivului
frumos
Singular Plural
Masculin frumos frumoși
Feminin frumoasă frumoase
Neutru frumos frumoase
  1. (adesea substantivat; despre ființe și părți ale lor, despre lucruri din natură, obiecte, opere de artă etc.) care place pentru armonia liniilor, mișcărilor, culorilor etc.; care are valoare estetică.
    Un flăcău frumos.
  2. care place, care trezește admirația din punct de vedere moral.
    O casă frumoasă.
  3. (despre timp) senin, calm (din punctul de vedere al stării atmosferice).
    Timp frumos.
    O zi frumoasă.
  4. (despre lucruri sau fapte) important, considerabil, remarcabil.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Expresii

  • A lua (pe cineva) cu frumosul = a trata cu menajamente


Traduceri


Adverb

  1. în mod plăcut, armonios, estetic.
  2. potrivit, bine; așa cum se cuvine.

Expresii

  • A sta (sau a ședea) frumos = (despre obiecte de îmbrăcăminte) a i se potrivi (cuiva), a-i veni bine; (despre purtări) a fi așa cum trebuie, cum se cere
  • A face frumos = (despre câini) a sta sluj
  • A fi frumos (din partea cuiva) = a se cuveni, a fi cuviincios; a fi lăudabil


Substantiv


Declinarea substantivului
frumos
n./f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ frumos '
Articulat ' '
Genitiv-Dativ ' '
Vocativ ' '
  1. categorie fundamentală a esteticii prin care se reflectă însușirea omului de a simți emoție în fața operelor de artă, a fenomenelor și a obiectelor naturii etc. și care are ca izvor obiectiv dispoziția simetrică a părților obiectelor, îmbinarea specifică a culorilor, armonia sunetelor etc.
  2. (substantivat, f. pl. art.) ielele.

Referințe