întoarce

Hej, du har kommit hit för att leta efter betydelsen av ordet întoarce. I DICTIOUS hittar du inte bara alla ordboksbetydelser av ordet întoarce, utan du får också veta mer om dess etymologi, dess egenskaper och hur man säger întoarce i singular och plural. Allt du behöver veta om ordet întoarce finns här. Definitionen av ordet întoarce hjälper dig att vara mer exakt och korrekt när du talar eller skriver dina texter. Genom att känna till definitionen avîntoarce och andra ord berikar du ditt ordförråd och får tillgång till fler och bättre språkliga resurser.

română

Etimologie

Din latină intorquere.

Pronunție

  • AFI: /ɨnˈto̯ar.ʧe/


Verb


Conjugarea verbului
întoarce
Infinitiv a întoarce
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
întorc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să întoarcă
Participiu întors
Conjugare III
  1. (v.refl. tranz.) a se înapoia sau a face să se înapoieze de unde a fost plecat; a reveni sau a facerevină.
  2. (v.tranz.) (despre o stare afectivă sau maladivă) a-l cuprinde din nou pe cineva (abia vindecat).
  3. (v.refl.) a se îndrepta spre un punct, schimbând radical direcția inițială.
  4. (pop.) a-și schimba sau a face pe cineva să-și schimbe părerea, a se răzgândi sau a face pe cineva să se răzgândească.
  5. (v.tranz.) a retrage o vorbă, o promisiune etc., a reveni asupra...
  6. (pop.) a (se) transforma, a (se) modifica, a (se) preface.
    S-a întors ploaia în ninsoare.
  7. (v.tranz.) (înv.) a traduce un text dintr-o limbă în alta; (p.ext.) a interpreta.
  8. (v.tranz.) a învârti, a suci, a răsuci (de pe o parte pe alta).
  9. (v.tranz.) (spec.) a învârti, a răsuci resortul unui mecanism.
    A întoarce ceasul.
  10. (v.tranz.) (pop.) a jugăni (un animal).
  11. (v.tranz. și refl.) a (-și) mișca, a (-și) orienta corpul sau o parte a corpului, (p.ext.) privirea în altă direcție decât cea inițială.
  12. (v.tranz.) a schimba poziția unui obiect, așezându-l invers față de poziția anterioară sau față de poziția firească.
  13. (v.tranz.) a da filele unei cărți, ale unui caiet etc. înainte sau înapoi; a răsfoi.
  14. (v.tranz.) a pune, a îmbrăca un obiect vestimentar pe dos; a preface un obiect vestimentar transformându-i dosul în față.
  15. (v.tranz.) a învârti paiele, lanul etc. astfel încât partea umedă de la pământajungă deasupra.
  16. (v.tranz.) a ara din nou un ogor.
  17. (v.tranz.) a da îndărăt, a restitui.
  18. (v.tranz.) (fig.) a răsplăti pe cineva pentru o faptă bună sau rea.
  19. (v.tranz.) (determinat prin „cuvânt”, „vorbă” etc.) a răspunde, a replica (cu ostentație, cu impertinență).

Cuvinte derivate

Expresii

  • (refl.) A i se întoarce (cuiva) mânia = a-i trece supărarea
  • A i se întoarce cuiva inima = a i se schimba dispoziția, a se îmblânzi, a se muia
  • ( tranz. și refl.) A (se) întoarce pe dos = a) a (se) nemulțumi profund; a (se) supăra foarte tare, a (se) tulbura; b) a (-și) strica buna dispoziție, a (se) bosumfla
  • (tranz.) A întoarce cuiva spatele = a pleca în mod ostentativ de lângă cineva; a părăsi pe cineva, a nu se mai interesa de soarta cuiva
  • (refl.; fam.) A i se întoarce (cuiva) mațele sau stomacul pe dos = a i se face scârbă, greață; fig. a fi dezgustat, scârbit
  • A întoarce casa pe dos = a răscoli totul în casă
  • A (o) întoarce și pe o parte (sau față) și pe alta = a examina amănunțit, a discuta în detaliu
  • A întoarce foaia = a-și schimba atitudinea devenind mai ferm, mai sever
  • A (-și) întoarce cojocul (pe partea cealaltă sau pe dos) = a-și schimba comportarea, atitudinea în rău față de cineva
  • A întoarce vizita = a răspunde printr-o vizită la o vizită primită anterior


Traduceri

Etimologie

Din întoarce.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru întoarce.
  2. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru întoarce.

Anagrame

Referințe