sta

Vezi și : Sta, stă, STA, -sta, stá, stà, stå, stâ, stȧ, šta

Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul „modifică pagina” și rezolvând următoarele probleme: Dezvoltare în alte limbi

Din latină stare.

• AFI: /sta/

1. (v.intranz.) (despre oameni și animale) a se opri din mers, a rămâne pe loc; a se întrerupe dintr-o acțiune, dintr-o mișcare, dintr-o activitate etc.; (despre aparate, mecanisme, dispozitive) a se opri din funcționare, a nu mai merge; (p.ext.) a se defecta.
2. (v.intranz.) (la imperativ, având și valoare de interj.) oprește! așteaptă!
3. (v.intranz.) (despre ploaie, vânt) a conteni, a înceta, a se opri.
4. (v.intranz.) a rămâne nemișcat într-un loc, a nu pleca, a nu se îndepărta de undeva; (despre vehicule) a staționa.
5. (v.intranz.) a rămâne într-un serviciu, într-o slujbă, într-o ocupație.
6. (v.intranz.) a rămâne, a petrece un timp undeva sau cu cineva; a poposi; a întârzia, a zăbovi.
7. (v.intranz.) a se afla, a se găsi, a fi într-un anumit loc.
8. (v.intranz.) a trăi, a viețui; a locui.
9. (v.intranz.) (pop.) a fi, a exista, a se afla.
10. (v.intranz.) (înv.) a avea loc, a se petrece.
11. (v.intranz.) a continua să fie; a dăinui, a se menține.
12. (v.intranz.) a avea o anumită poziție sau atitudine, a se ține, a se așeza sau a fi așezat într-un anumit fel.
13. (v.intranz.) (fig.) (înv.) a se ține tare pe poziție, a nu da înapoi.
14. (v.intranz.) a se îndeletnici, a se ocupa cu...; a lucra la...; a avea grijă de...
15. (v.intranz.) a fi fixat, prins în ceva sau de ceva, a atârna de ceva.
16. (v.intranz.) (fig.) a consta.
17. (v.intranz.) (înv.) a fi format din...
18. (v.intranz.) a se limita, a se reduce la...
19. (v.intranz.) a pluti la suprafața unui lichid.
20. (v.intranz.) (despre situații, treburi etc.) a fi într-un anumit fel, a se prezenta, a merge (bine sau rău), a se desfășura.
21. (v.intranz.) (în locuțiuni verbale sau în legătură cu alt verb, dă acestora un aspect de durată)

    Stau și-mi aduc aminte

22. (v.intranz.) (urmat de o propoziție secundară construită cu conjunctivul) a fi pe punctul de a..., a fi gata să...

    Stă să înceapă ploaia.

• stare
• stat
• stătut
• stătător

• (loc.vb.) A sta grămadă (sau roi) = a se îngrămădi, a se înghesui, a se îmbulzi.
• (loc.vb.) A sta împotrivă (sau împotriva cuiva) sau a-i sta cuiva împotrivă = a se împotrivi cuiva, a înfrunta pe cineva.
• A sta pavăză = a apăra pe cineva sau ceva.

• Stai că trag, = formulă prin care cineva este somat să rămână pe loc, să nu se apropie (altfel riscând să fie împușcat)
• A sta țintuit (sau nemișcat) (pe loc) = a nu face nici o mișcare
• A nu-i mai sta (cuiva) gura = a vorbi întruna, a nu mai tăcea
• Stai să-ți spun (sau să vezi) = lasă-mă să-ți spun, ai răbdare, așteaptă
• Stai puțin (sau un pic, cu binișorul etc.) = ai (puțină) răbdare, nu te grăbi
• A nu (putea) sta locului (sau pe loc) = a alerga încoace și încolo, a nu avea astâmpăr
• A sta pe loc = a nu progresa, a stagna
• Stai binișor! = șezi liniștit! astâmpără-te! fii cuminte!
• Ce (mai) stai? = ce (mai) aștepți? ce (mai) dorești?
• Stă ce stă și... = așteaptă cât așteaptă și..
• A sta la (sau pe) locul său = a) a nu pleca, a nu-și părăsi locul; b) a păstra măsura, a fi modest, rezervat
• A sta înaintea cuiva sau a-i sta (cuiva) înainte (sau în față) = a) a se găsi la mică distanță în fața cuiva, privindu-l, vorbindu-i, așteptând porunci; b) a se împotrivi, a înfrunta pe cineva; c) a servi pe cineva cu ceva, a-i oferi cuiva ceva
• A-i sta cuiva în cale (sau în drum) ori a sta în calea (sau în drumul) cuiva = a) a ieși înaintea cuiva (împiedicându-l să înainteze); b) a împiedica pe cineva să facă ceva, a stingheri
• A sta la baza unui lucru = a constitui baza, temelia unui lucru
• A sta de față = a asista
• A sta în fața cuiva = (despre sarcini, greutăți etc.) a trebui, a urma să fie realizat, rezolvat de cineva
• A sta în umbră = a) a pândi dintr-un loc ascuns; b) a fi modest, retras
• A sta deoparte = a) a fi la oarecare distanță de...; b) a nu interveni, a se ține în rezervă
• A-i sta (cuiva) în coaste (ori în coastă) sau ca un ghimpe în coaste (sau în inimă, în ochi) = a-l stingheri (pe cineva), a constitui o permanentă amenințare (pentru cineva)
• (fam.) A-i sta (cuiva) sub nas = a fi la îndemâna cuiva, în imediata sa apropiere
• A-i sta (cuiva) pe limbă, = se zice când cineva este gata să spună un lucru pe care n-ar trebui să-l spună sau când nu găsește termenul căutat și are totuși impresia că e pe punctul de a și-l aminti
• A-i sta (cuiva) pe inimă = (despre gânduri, preocupări) a-l preocupa pe cineva, a-i produce grijă, neliniște
• A sta (piatră) pe capul cuiva sau a-i sta (cuiva) pe cap = a împovăra, a incomoda, a agasa (pe cineva)
• A-i sta (cuiva) capul unde-i stau picioarele (sau tălpile) = a fi decapitat
• A sta piatră (sau țeapăn, înfipt în pământ) = a se ține drept și nemișcat
• A sta cu mâinile în sân (sau încrucișate, la brâu, cu brațele încrucișate) = a) a sta în inactivitate; b) a nu lua nici o măsură, a nu întreprinde nimic, a nu interveni
• A sta cu dinții la stele = a răbda de foame
• A sta cu ochii pe cineva = a supraveghea pe cineva
• A sta în pat = a zăcea (de boală)
• A sta (ca) pe ace (sau spini, ghimpi, jar, foc etc.) = a fi neliniștit, agitat, nerăbdător
• Stai jos! = formulă prin care cineva este invitat să ia loc
• A sta la masă = a lua masa, a mânca
• A sta ca o găină (sau curcă) plouată = a arăta necăjit, fără vlagă, fără chef
• A sta în picioare = a nu se da bătut, a rezista
• A sta (de cineva) să... = a nu lăsa (pe cineva) în pace până ce nu..., a-i bate (cuiva) capul să..
• A-i sta (cuiva ceva) în cap = a preocupa pe cineva
• A-i sta (cuiva ceva) în minte = a fi clar pentru cineva (ceva)
• A sta (ceva) în firea (cuiva) = a ține de felul normal de a fi al cuiva
• A-i sta (cuiva) în putință = a-i fi cuiva (ceva) posibil
• A-i sta cuiva bine (sau rău) = a (nu) i se potrivi cuiva ceva, a (nu) fi așa cum se cuvine, a-i veni bine (sau rău)
• A sta de (sau, rar, la) vorbă (sau la taifas, taclale, povești etc.) (cu cineva) = a vorbi cu cineva; p.ext. a petrece un timp vorbind cu cineva despre diverse lucruri
• A sta la sfat (sau la sfaturi) cu cineva = a se sfătui cu cineva; a sta de vorbă cu cineva
• A sta (dus, pierdut) pe gânduri = a fi absorbit de gânduri, a fi preocupat de ceva
• A sta pe gânduri = a șovăi, a ezita
• A sta la îndoială (sau în cumpănă) = a) a ezita înainte de a lua o hotărâre, a șovăi; b) a se îndoi de ceva
• A sta de pază (sau de strajă) sau a sta strajă = a păzi
• A sta la (sau de) pândă = a pândi
• A sta la tocmeală = a se tocmi, a se târgui

Din sta.

1. (rar) forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru sta.

• stătea, (rar) stetea

• DEX '98 via DEX online