Utilisateur:Fenkys/sport

Bonjour, vous êtes venu ici pour chercher la signification du mot Utilisateur:Fenkys/sport. Dans DICTIOUS, vous trouverez non seulement toutes les significations du dictionnaire pour le mot Utilisateur:Fenkys/sport, mais vous apprendrez également son étymologie, ses caractéristiques et comment dire Utilisateur:Fenkys/sport au singulier et au pluriel. Tout ce que vous devez savoir sur le mot Utilisateur:Fenkys/sport est ici. La définition du mot Utilisateur:Fenkys/sport vous aidera à être plus précis et correct lorsque vous parlerez ou écrirez vos textes. Connaître la définition deUtilisateur:Fenkys/sport, ainsi que celles d'autres mots, enrichit votre vocabulaire et vous fournit des ressources linguistiques plus nombreuses et de meilleure qualité.

Football

Fotbalul este un sport de echipă ce se dispută între două echipe alcătuite din 11 jucători fiecare. La începutul secolului 21 era jucat de peste 250 de milioane de jucători în peste 200 de țări, ceea ce îl face cel mai popular sport din lume.

Se joacă cu o minge sferică pe un teren dreptunghiular, acoperit cu iarbă, cu câte o poartă la fiecare capăt. Scopul jocului este de a înscrie goluri introducând mingea în poarta adversarului. În afara portarului, ceilalți jucători nu se pot folosi de mâini pentru a manevra mingea. Câștigătorul meciului este echipa care a înscris mai multe goluri la încheierea partidei.

Fotbalul se joacă după un set de reguli, cunoscute sub numele de Legile Jocului. Acestea sunt dezvoltate în continuare:

Două echipe de câte 11 jucători fiecare încearcă lovească o minge rotundă (mingea de fotbal), cu scopul de a o introduce în poarta adversă. Echipa care înscrie mai multe goluri până la finalul jocului este declarată câștigătoare; dacă ambele echipe au marcat același număr de goluri, meciul este considerat egal. Una dintre primele reguli este interzicerea atingerii intenționate a mingii cu mâna în timpul jocului (excepție fac portarii). Singura dată când jucătorul se poate folosi de mâini este atunci când aruncă de la margine (execută un aut). În rest, jucătorii se pot folosi de orice parte a corpului pentru a direcționa mingea.

Jucătorii se pot apropia de poarta adversă astfel: prin dribling (alergarea cu mingea la picior); prin pasarea mingii între coechipieri și prin șutarea acesteia spre poartă. Jucătorii adverși pot recupera mingea prin interceptarea unei pase sau prin deposedarea adversarului. Contactul fizic este limitat.

Jocul se oprește doar în momentul în care mingea părăsește cu întreaga circumferință o linie ce marchează terenul (fie pe pământ, fie în aer) sau când arbitrul fluieră. Jocul se reia prin diferite metode, analizate în continuare.

De obicei, într-un meci disputat la un nivel profesionist se înscriu puține goluri. De exemplu, în prima divizie engleză (Premier League), în sezonul 2005–2006, s-au marcat, în medie, 2,48 de goluri pe meci. În plus, 88% din jocuri s-au încheiat cu mai puțin de 4 goluri marcate. Dar, doar 8% dintre partidele disputate s-au terminat fără gol marcat.

Legile jocului nu impun o altă poziție ocupată în teren de vreun jucător, in afara celei de portar. De-a lungul timpului au apărut o serie de poziții specifice. Acestea sunt:

Aceste poziții sunt împărțite la rândul lor, după timpul petrecut de un jucător într-o anumită parte a terenului de joc. De exemplu, există fundași centrali sau mijlocași stânga.

Aceste poziții nu sunt restricționate de reguli, iar fotbaliștii sunt liberi să-și schimbe pozițiile în timpul jocului. Acest lucru se aplică și portarilor, care, deși în marea majoritate a timpului se află în preajma propriei porți, pot participa oricând la jocul ofensiv al echipei. Cele mai întâlnite cazuri sunt la loviturile libere sau la cornere.

Dispunerea jucătorilor pe teren se numește așezare tactică. Exemple de așezări tactice: 4-4-2 (4 fundași, 4 mijlocași, 2 atacanți); 4-5-1.

Stabilirea așezării tehnico-tactice a echipei intră în subordinea antrenorului.