vârtej

Hej, du har kommit hit för att leta efter betydelsen av ordet vârtej. I DICTIOUS hittar du inte bara alla ordboksbetydelser av ordet vârtej, utan du får också veta mer om dess etymologi, dess egenskaper och hur man säger vârtej i singular och plural. Allt du behöver veta om ordet vârtej finns här. Definitionen av ordet vârtej hjälper dig att vara mer exakt och korrekt när du talar eller skriver dina texter. Genom att känna till definitionen avvârtej och andra ord berikar du ditt ordförråd och får tillgång till fler och bättre språkliga resurser.

Etimologie

Din bulgară въртeж (vărtež).

Pronunție

  • AFI: /vɨr'teʒ/


Substantiv


Declinarea substantivului
vârtej
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vârtej vârtejuri
Articulat vârtejul vârtejurile
Genitiv-Dativ vârtejului vârtejurilor
Vocativ vârtejule vârtejurilor
  1. porțiune din masa unui fluid în care acesta, datorită unui obstacol ivit în cale, are o mișcare de rotație; turbion, bulboană. vâltoare, vârticuș.
  2. rotire a apei (sau a spumei) sub formă de cercuri repetate, în locul unde se cufundă cineva sau ceva.
  3. (fiz.) mișcare a unui fluid, în cursul căreia particulele componente au o deplasare complexă de translație și de rotație.
  4. vânt puternic, vijelios, care se învârtește cu viteză pe loc, ridicând în aer obiecte ușoare (praf, hârtii, frunze uscate etc.).
  5. sul, coloană, trâmbă (de praf, de fum, de zăpadă etc.).
  6. mișcare (amețitoare) în cerc.
  7. (fig.) vălmășag care târăște pe cineva ca o vâltoare; amețeală, buimăceală, zăpăceală.
  8. loc în creștetul capului omului sau pe pielea animalelor de unde părul pornește în toate direcțiile.
  9. nume dat unor unelte care, atunci când funcționează, descriu o mișcare circulară:
    1. fus pe care se desfășoară o funie sau un lanț la capătul cărora se află o găleată, și care se învârtește cu ajutorul unei manivele, folosit pentru a scoate apă din puț, pământ din gropi etc..
    2. (reg.) unealtă cu care se poate ridica osia carului pentru a se repara roata.
    3. încuietoare la ușă sau la poartă, compusă dintr-o bucată de lemn care se învârtește în jurul unui cui.
    4. unealtă din lemn folosită pentru presat (la teascul de stors struguri) sau pentru strâns (la masa dulgherului).
    5. unealtă de dogărie care servește la strângerea doagelor la butoaie, ciubere etc.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe