scoate

română

Etimologie

Din latină *excotere (= excutere).

Pronunție

• AFI: /ˈsko̯a.te/

Verb

I.

1. (v.tranz.) a lua ceva (afară) dintr-o cantitate mai mare sau din locul unde se află.
2. (v.tranz.) a extrage dintr-un spațiu, dintr-un înveliș etc. pentru a elibera sau a utiliza.
3. (v.tranz.) a elibera dintr-o strânsoare; a degaja.
4. (v.tranz.) a pune la vedere; a da la iveală, a înfățișa, a expune.
5. (v.tranz.) a (-și) da jos de pe sine sau de pe altcineva un obiect de îmbrăcăminte, de podoabă etc.
6. (v.tranz.) a elibera din ham sau din jug un animal de tracțiune.
7. (v.tranz.) a trage afară cu forța; a smulge, a extrage, a extirpa.

   I-a scos o măsea.

8. (v.tranz.) (fig.) a obține, a căpăta (cu greutate).
9. (v.tranz.) a izgoni, a alunga, a da pe cineva afară dintr-un anumit loc.
10. (v.tranz.) a face să iasă în calea sau în întâmpinarea cuiva.
11. (v.tranz.) a îndepărta pe cineva dintr-o funcție, a da afară.
12. (v.tranz.) a elimina dintr-o serie, dintr-o listă, dintr-un șir.
13. (v.tranz.) a face pe cineva să iasă dintr-o anumită stare, a schimba starea cuiva.
14. (v.tranz.) a convoca, a aduna; a mobiliza (pentru o acțiune).
15. (v.tranz.) a conduce pe călători într-un anumit loc; a duce până într-un loc.

    O potecă i-a scos din pădure.

16. (v.tranz.) a scăpa, a salva, a ajuta (pe cineva) să iasă dintr-o situație grea.
17. (v.tranz.) a obține un produs din ceva; a extrage, a fabrica.
18. (v.tranz.) a dobândi, a câștiga, a obține.
19. (v.tranz.) a lua înapoi, a recupera.
20. (v.tranz.) a lua, a ridica, a obține (un pachet, un act etc.) dintr-un anumit loc.
21. (v.tranz.) a face ca cineva să parvină, să obțină o situație mai bună; a promova.

    Meșterul l-a scos calfă.

22. (v.tranz.) a face o copie, o reproducere; a fotografia.
23. (v.tranz.) a tipări, a edita, a publica.

    A scos o carte.

II.

1. (v.tranz.) a împinge înainte, făcând să iasă în afară, a lăsa să se vadă, a da la iveală.

   Scot capul pe geam.

2. (v.tranz.) a face să emane; a produce.
3. (v.tranz.) a azvârli, a arunca, a trimite.
4. (v.tranz.) a rosti sunete, a pronunța cuvinte; a striga, a țipa.
5. (v.tranz.) a formula, a spune, a zice.
6. (v.tranz.) a născoci, a scorni, a inventa.
7. (v.tranz.) (înv.) a institui.
8. (v.tranz.) (despre păsări) a cloci ouăle și a face să iasă pui.
9. (v.tranz.) (despre plante) a face să răsară, să crească, să se dezvolte.

Cuvinte derivate

• scoatere
• scos

Expresii

• A scoate sabia (din teacă) = a începe vrajba, războiul
• A scoate la vânzare (sau la mezat, la licitație) = a pune în vânzare (sau la mezat, la licitație)
• A scoate la iveală (sau în vileag) = a face cunoscut; a dezvălui
• Pe unde scot (sau scoți etc.) cămașa? = cum aș (sau ai etc.) putea să scap (ori să scapi etc.) din încurcătura sau necazul în care mă aflu (sau te afli etc.)?
• A scoate (cuiva) sufletul = a necăji, a supăra foarte tare (pe cineva)
• A-și scoate sufletul = a se obosi prea mult, a pune (prea) mult suflet, a se extenua
• A-i scoate (cuiva) ochii (pentru ceva) = a-i aduce (cuiva) mereu aminte de un serviciu sau de un bine pe care i l-ai făcut; a reproșa (ceva cuiva)
• A-și scoate ochii unul altuia = a se certa; a se bate; a-și imputa, a-și reproșa
• A scoate (pe cineva) în lume = a conduce (pe cineva) la o petrecere, la un spectacol, a face (pe cineva) să cunoască societatea
• A scoate din circuit = a) a face să nu mai funcționeze, întrerupând legăturile cu circuitul; b) a retrage din circulație
• A scoate corecturile = a îndrepta greșelile indicate în corecturile unui text pregătit pentru tipar
• A scoate (pe cineva) din viață (sau dintre cei vii) = a omorî (pe cineva)
• A nu mai scoate (pe cineva) din... = a nu mai înceta de a numi (pe cineva) cu un nume, cu o poreclă, cu un calificativ (injurios)
• A scoate (cuiva) peri albi = a pricinui (cuiva) mari necazuri, a sâcâi mereu (pe cineva)
• A o scoate la capăt = a termina ceva cu succes, a izbuti, a reuși
• A scoate (pe cineva) la covrigi = a ruina sau a păgubi (pe cineva)
• A-și scoate pâinea (sau, rar, mămăliga) = a-și câștiga existența, a dobândi cele necesare traiului
• A scoate om din cineva = a face pe cineva să devină om cumsecade, de valoare
• Fuge de-și scoate ochii = fuge foarte tare

Traduceri

Etimologie

Din scoate.

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru scoate.
2. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru scoate.

Anagrame

• caseto
• coaste
• asceto
• stocea

Referințe

• DEX '98 via DEX online